Înşelăciune cu iz de libertate .............................................. “Toţi îşi găsesc liniştea când se aşterne umbra numai pe mine noaptea mă ţine îndurerat şi treaz” Michelangelo ...................... neverosimil e zborul prea are aripi de plumb fiindcă s-a îndrăgostit de-un amurg de vară clipa sfidează întunericul mimează un sărut de femeie ce nu iubeşte se scurge nemilos timpul scrijeleşte vremii coajă parcă le e scârbă să moară-mpreună două gânduri se bălăcesc uitate-ntr-o băltoacă a amintirilor rămas-am puțină undeva în aer o întrebare se vrea spusă prea sunt departe calc pe vârfuri ca un borfaş indiferenţa mocneşte ca într-o spuză se vrea încotro şi curge în neştire înşelăciune cu iz de libertate vezi? lacrima perfidă s-a deghizat în rouă pe caldarâm spartă-n două în ea retina verde se pierde vârcolac rânjind la lună nouă .............................................. Ada Nemescu

  ACUM … deschid încet o fereastră, închid o durere în pumn ah! steaua mea subțire, s-a-nhăitat c-un vis  în şoaptă  aripile-s grele - plumb, zborul minţii e doar fum răzleţit parfum de floare simţi cum vremea nu aşteaptă? şchioapătă duminici oarbe desfrunzite simplu-n drum! pe un  portativ de umbre cineva-mi compune-o soartă… acum!              acum?                              acum... ... obosite-s de tăcere, geamuri ude taine-şi spun mă pândesc ca pe-un tâlhar prins pe-o cruce în nisipuri rari sunt paşii şovăielnici, stins e rugul, focu-i scrum ce nevoie am de oază în pustiu? clipe -n răstimpuri aripi sunt, de ceară stinse  cerşind  zborurile-acum, se încrucişează trenuri ca ninsori în anotimpuri…