Îmbietoarea taină a tălpii ude

Un vid mă-nşfacă, eu mă las muşcată
Cu degete fărâme mă închin...
Încrederea nu-i oarbă, doar prea beată
Ce trist e prea-puţinul când e plin…

Prea plin de aşteptare ca o frunză
Ce-şi vinde verdele între pământ şi cer
Îţi simt amaru-nchipuit pe buză
Narcotic, delirant, mustind de fier

Ce-aş deveni un strop de sfinţişoară
Din vise albe împletind aripi
Cu ochi mijiţi, alint să-mi înfiripi!
O naştere mi-ar fi a doua oară…

La o-adică-i doar …închipuire
Ca un pahar de vin prea roş’, prea plin
Înghit în sec, curgi devorat prin mine
Ca o clepsidră tristă, tot mă-nchin.

x

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

STRIGA O STEA SUBŢIRE, HAI!

💚 Se zbate o vrabie sub tâmplă, pe-obraz mi-s zâmbete furate în piept duc dorurile toate, alt anotimp mi se întâmplă cadenţe vesele se-nnoadă, prin pletele-mi de aur stins un ţipăt siluit se stinge, pe suflet gol şi alb, prelins… 💚 În amintiri rămasă-s verde, în piept un crater adânceşte răni ce-s purtate cu sfială. Un vis pierdut la porţi cerşeşte. ştiu că mi-s tainele curate, nemâzgălite de vreo şoaptă, amestecând dureri cu spaime, iubirea tace şi aşteaptă… 💚 Aşteaptă-n gene un zbucium orb, ca fluturarea de aripă izvorul dulce-adulmec, sorb, şi-mi strâng bătăile în pripă, bătăi sub tâmple şi-n rărunchi, în pântecul – un avanpost nu-mi joc la sorţi norocul chior, şi rabd cu sârg, îndur cu rost… 💚 Această destrămare simplă, ca liniştea dintr-o icoană n-aş fi crezut că mi se-ntâmplă, neşansa mea-i o buruiană nu-nstrăinez avutul meu, această patimă sublimă o voi semna - “ Iubirea Mea”, dar o ofer ca … a...

Citiți mai multe

Mi se...

Opţiunile Administratorului Editare Comentariu Editare file proprii Ştergere Comentariu Editează postările de blog Mi se-ntâmplă, tot mai des… coapsa surdă sângerândă pe-o streaşină a sorţii preş să fie… aşteptândă! * Mi se cere, tot mai des… să-nchid ochii tot mai strâns pe-a destinului cărare să strâng urma… după plâns! * Mi se scrie, tot mai des… pe manşetă albă, rece a cămăşii ce cuminte prin foc-de-gheaţă mă petrece * Mi se pare tot mai des… că de-a surda urlă-n mine frici ce îmi despoaie blând temeri vechi ce strigă-n tine * ...

Citiți mai multe

Atât nimic răscolitor

…tăceri, tăceri risipite amar se despoaie ruşinate de-o ploaie cu gene întoarse-a mirare apoi s-au iubit îndelung pe aripi verzi smulse din gând şi-un rest ascuţit dintr-un punct… …surghiun îmi e devremele acum prea aplecat să guste din destul amuşinând târziuri, ademenind fiori în veghea unui ochi deschis, ghioc ascuns în flori …tăceri, tăceri mă-ndeamnă să-mi fac cuibul mut striga un sol pe coapsă, alt mesager pe gleznă mă vindecă de beznă, mă-ndeamnă să nu uit… nimicul şi-a uitat menirea, mi-e cald şi-mi este …mult pulsează roşul, doare dorul, dorit împătimit întregul este-un mit Picture - Lilioara Macovei - Corali

Citiți mai multe

Faceți căutări pe acest blog