Treceți la conținutul principal

Raiul din gutuie

Motto:
În obrajii primăverii prospețime parcă nu-i
Și deja mi-e dor de toamnă, de aroma de gutui...
                                                                           *                                                                                                                 
S-a rărit tâmpla răbdării, fără freamăt, fără vise
Căsăpit de umbre triste, printre zise, printre scrise
Dibuie răstălmăcirea tot sperând o izbăvire
Într-un lac adânc, albastru pus în palma de iubire

Muguri de gutui tresaltă, ar vrea ploii să-i mai spuie
Cât de prețioasă-i roua pe obrazul de gutuie
Amintiri din frunze amare ard în crengile-aplecate
Stau petalele capcană, ori nu vor, ori nu se poate...

Să-nflorească în fereastra cerului ce ne ascultă
Cum tânjim a pace albă sau a tihnă mută, sfântă
Este aroma tainei tale, răsfățată și gălbuie
Când intră cafeaua toamnei, peste numele-ți  gutuie

Palma-ncătușată, dreaptă nu-și va asmuți urâtul
Și-mi plâng doru-n ochi de iarbă, îi privesc uimit târâtul
Un simbol al bătrâneții e arama frunzei verzi
Vremi pribege ni se-ntâmplă, orb să fii tot o să crezi

Timpii lungi de despărțire țes nervuri de vremi moderne
Zorii fără de contururi se nasc greu, cerul le cerne
Nota plânge-n simfonie, ard culorile pe-afară!
Curcubeul cere haltă ca un  tren cerșind a  gară.

S-a rărit tâmpla răbdării, fără freamăt, fără vise
Căsăpit de umbre gândul, printre zise, printre scrise
Vine să ne-astupe golul cu nădejdi prin bucurie
Ca s-avem o toamnă dulce cu ciorchini de vise-n vie.

Vâslim apa așteptării furișate-n nopți de pânde
Rugăciuni sărută mâna Dumnezeului ce aprinde
Luminatele speranțe, cald, în fumuri de tămâie
Iar pe Raiul din gutuie, îl rugăm să mai rămâie!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mi se...

  Opţiunile Administratorului Editare Comentariu Editare file proprii Ştergere Comentariu Editează postările de blog                Mi se-ntâmplă, tot mai des… coapsa surdă sângerândă pe-o streaşină a sorţii preş să fie… aşteptândă! *             Mi se cere, tot mai des… să-nchid ochii tot mai strâns pe-a destinului cărare să strâng urma… după plâns! *            Mi se scrie, tot mai des… pe manşetă albă, rece a cămăşii ce cuminte prin foc-de-gheaţă mă petrece *               Mi se pare tot mai des… că de-a surda urlă-n mine frici ce îmi despoaie blând temeri vechi ce strigă-n tine *             ...

Atât nimic răscolitor

…tăceri, tăceri risipite amar se despoaie ruşinate de-o ploaie cu gene întoarse-a mirare apoi s-au iubit îndelung pe aripi verzi smulse din gând şi-un rest ascuţit dintr-un punct… …surghiun îmi e devremele acum prea aplecat să guste din destul amuşinând târziuri, ademenind fiori în veghea unui ochi deschis, ghioc ascuns în flori …tăceri, tăceri mă-ndeamnă să-mi fac cuibul mut striga un sol pe coapsă, alt mesager pe gleznă mă vindecă de beznă, mă-ndeamnă să nu uit… nimicul şi-a uitat menirea, mi-e cald şi-mi este …mult pulsează roşul, doare dorul, dorit împătimit întregul este-un mit Picture -  Lilioara Macovei  - Corali

STRIGA O STEA SUBŢIRE, HAI!

💚 Se zbate o vrabie sub tâmplă, pe-obraz mi-s zâmbete furate în piept duc dorurile toate, alt anotimp mi se întâmplă cadenţe vesele se-nnoadă, prin pletele-mi   de aur stins un ţipăt siluit se stinge, pe suflet gol şi alb, prelins…   💚  În amintiri rămasă-s verde, în piept un crater adânceşte răni ce-s purtate cu sfială. Un vis pierdut la porţi cerşeşte. ştiu că mi-s tainele curate, nemâzgălite de vreo şoaptă, amestecând dureri cu spaime, iubirea tace şi aşteaptă… 💚  Aşteaptă-n gene un zbucium orb, ca fluturarea de aripă izvorul dulce-adulmec, sorb, şi-mi strâng bătăile în pripă, bătăi sub tâmple şi-n rărunchi, în pântecul – un avanpost nu-mi joc la sorţi norocul chior, şi rabd cu sârg, îndur cu rost… 💚  Această destrămare simplă, ca liniştea dintr-o icoană n-aş fi crezut că mi se-ntâmplă, neşansa mea-i o buruiană nu-nstrăinez avutul meu, această patimă sublimă o voi semna   - “ Iubirea Mea”, dar o ofer ca … a...