vara asta ca o brumă
nu mai trece
... iar mie de la un timp mi-e toamnă
(şi tu suferi de paralelismul şinelor
de cale ferată?)
cu tâmplele pulsând bizar de puţină zi
de prea multă noapte
îmi lipseşte o frântură
îmi sărut tălpile rănite
în ritual biblic
mestec o durere ca o izbăvire
tresar
voi afla ce se întâmplă cu mine!
poemul e sălciu
cerul se înghesuie
doar peste capetele altora
iar pământul...
Comentarii
Trimiteți un comentariu