Zori în iarba cerului

Motto: „Fiecare despărțire are gustul morții, fiecare întâlnire cel al învierii.”  - Arthur Schopenhauer

Cu irizații verzi ce sufletul îmi umple

Fuioare colorate ce-mi picură a viață

Viu anotimp pe fruntea-mi îndrăzneață

Clipei, azi, las lumini și multe alte umbre

 

Rostiri nătângi, cum cioburile-n veacuri

Fărâmele de stele pe-o altfel de câmpie

Când e liliachie, când stinsă, cânepie

În univers – scântei, iar galaxiei – leacuri!

 

Renaște-mă pe umeri moi de ploaie

Rămasă mai puțină și încă neștiută

Naiade or să strige cu mugete de ciută

Flămânde, taina zilei de raze o despoaie

 

Desparte-mă de ieri, de cruguri mă dezleagă

Eu, clipei, azi, îi las o altă tinerețe

Ce a trecut fugară și nu-mi mai dă binețe

Aștept o Înviere și taina ei întreagă!