Chilipir
În şirag fin - ca brăţară, îi stau vremii strâns pe gleznă
zilele strălucitoare, risipind a lumii beznă!
Fiecare mai rotundă, cu sclipiri de ametist
Nu se-aseamănă-ntru totul când hazardul e artist!
Şapte sunt, ca şapte stele adunate-n palma lui
Limpezind ceruri albastre şi visele timpului
Stau la taină în secunde risipite printre aştrii
Întrecând bolta-n tristeţe verde-n ochii ei… albaştri!
Privesc lung la săptămână, azi cu joia scumpă-n mână
N-am plătit-o scump, peşcheş! Mită – nu-i, să nu dau greş!
Comentarii
Trimiteți un comentariu