Treceți la conținutul principal

Iernii înc-o șansă


Ninge! Cu o șansă numai dintr-o mie
Vai! Mi-a  prins văzduhul gol de amintiri
Curg năvalnic fulgii, grăbiți și în vrie
Albi și puri, desigur, dar stropiți de vini...


În aer de burg, ce-a uitat de iarnă
Păsări se rotesc purtând vânt în pliscuri
Cu uitare Doamne, oare o să cearnă?
Dar să nu ne strice plămădite visuri...


Puf din baldachin își răstoarnă cerul
Îndumnezeind lungi cărări în jos
Greu ținut în chingă, în buiestru – gerul
Stele-n păr și gene-mi pune, curios...


Surghiuniți și pașnici ca uitați eroi
Pudici își ascund rădăcini în glod
Se-anină de toarte, bieți copacii goi
Între cer - pământ, fac un singur pod...


De ce gerul arde? Știe oarecine?
Și aprinde-n ochi flăcări și-n obraz
Pe buze-amorțite, greu cuvântul vine
Încleștare mută, doar cugetul treaz...


Știu,  omătul geme sub talpa grăbită
În odgoane iarna nu putem struni
Ne-a trimis-o Domnul, s-o păstrăm, dorită
e de firul ierbii și de mulți copii...


Sufletul să-l ținem în ulcior cu toarte
Are grijă frigul dantelă să-i pună
Pulsul său fierbinte știe a răzbate
Din ulcior se bea, numai apă bună...


Iarnă-ntârziată nu ai pic de milă
Liota-ți gândeam, cu tine-o să fie
Vai! gol de amintiri, văzduhul respiră
Ninge! Cu o șansă numai dintr-o mie!
... și pictura este...  șansa mea

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mi se...

  Opţiunile Administratorului Editare Comentariu Editare file proprii Ştergere Comentariu Editează postările de blog                Mi se-ntâmplă, tot mai des… coapsa surdă sângerândă pe-o streaşină a sorţii preş să fie… aşteptândă! *             Mi se cere, tot mai des… să-nchid ochii tot mai strâns pe-a destinului cărare să strâng urma… după plâns! *            Mi se scrie, tot mai des… pe manşetă albă, rece a cămăşii ce cuminte prin foc-de-gheaţă mă petrece *               Mi se pare tot mai des… că de-a surda urlă-n mine frici ce îmi despoaie blând temeri vechi ce strigă-n tine *             ...

Atât nimic răscolitor

…tăceri, tăceri risipite amar se despoaie ruşinate de-o ploaie cu gene întoarse-a mirare apoi s-au iubit îndelung pe aripi verzi smulse din gând şi-un rest ascuţit dintr-un punct… …surghiun îmi e devremele acum prea aplecat să guste din destul amuşinând târziuri, ademenind fiori în veghea unui ochi deschis, ghioc ascuns în flori …tăceri, tăceri mă-ndeamnă să-mi fac cuibul mut striga un sol pe coapsă, alt mesager pe gleznă mă vindecă de beznă, mă-ndeamnă să nu uit… nimicul şi-a uitat menirea, mi-e cald şi-mi este …mult pulsează roşul, doare dorul, dorit împătimit întregul este-un mit Picture -  Lilioara Macovei  - Corali

STRIGA O STEA SUBŢIRE, HAI!

💚 Se zbate o vrabie sub tâmplă, pe-obraz mi-s zâmbete furate în piept duc dorurile toate, alt anotimp mi se întâmplă cadenţe vesele se-nnoadă, prin pletele-mi   de aur stins un ţipăt siluit se stinge, pe suflet gol şi alb, prelins…   💚  În amintiri rămasă-s verde, în piept un crater adânceşte răni ce-s purtate cu sfială. Un vis pierdut la porţi cerşeşte. ştiu că mi-s tainele curate, nemâzgălite de vreo şoaptă, amestecând dureri cu spaime, iubirea tace şi aşteaptă… 💚  Aşteaptă-n gene un zbucium orb, ca fluturarea de aripă izvorul dulce-adulmec, sorb, şi-mi strâng bătăile în pripă, bătăi sub tâmple şi-n rărunchi, în pântecul – un avanpost nu-mi joc la sorţi norocul chior, şi rabd cu sârg, îndur cu rost… 💚  Această destrămare simplă, ca liniştea dintr-o icoană n-aş fi crezut că mi se-ntâmplă, neşansa mea-i o buruiană nu-nstrăinez avutul meu, această patimă sublimă o voi semna   - “ Iubirea Mea”, dar o ofer ca … a...