Fremăta o şoaptă

Motto: Cel ce dreptate vrea cu orice preţ să aibă,

Vorbind mereu, o va avea.” Johann Wolfgang Goethe

În lumini de zâmbet, se tot răsfrâng adâncuri,

Sunt umbrele, ca fumul cărărilor prin clipe

Flăcări de-amintiri, cum stau să se-nfiripe!

Gânduri albe se-nalță, ca zmee prin nimicuri

Voi ațipi, gândesc, captivă-n palma-ntinsă

A umbrelor păgâne în destrămări bizare

Ninsori vor fi mai verzi, tăcerile-n altare

Se vor ruga în taină luminii... neînvinsă

Când stele orfeline vor năpădi uitarea

Năvoadele caduce prin ceruri se vor pierde

Doar ploi neîntâmplate vor ști să ne dezmierde

Învăluind blând zarea și alungând... trădarea.

Acum sărut culoarea născută-n curcubeie

În limpezimi de zâmbet, adâncuri răscolesc

Ce-aș fremăta în șoapte eternul *te iubesc*

Strălucitor prin vise, cu iz de imortele.

(cuvinte & umbre - aDa nemescu)

Ar putea fi o ilustraţie cu unul sau mai mulţi oameni

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Revelații

Iz de tine… o răscoală Prin carcasa mea trezită Verde frunză de brioală Cu lucirea-ți netezită În sclipirea de petală… Dans de muguri străvezii Ploi fămânde-n zori de vară Risipite-n poezii Gust de fluture ce-și cară Coloritul prin câmpii… Mere timpurii-n fereastră Nopți oprite în sprâncene Doar mixandre într-o glastră Dramolete-n avanscene Vis etern în mintea noastră… Rest din răsărit plimbat Printr-o galaxie nouă Zumzet zvelt alăturat Doar fântânii-n ochi de rouă Cu iubire însemnat… (cuvinte, culori, taine și fiori - aDa nemescu)

Citiți mai multe

Mi se...

Opţiunile Administratorului Editare Comentariu Editare file proprii Ştergere Comentariu Editează postările de blog Mi se-ntâmplă, tot mai des… coapsa surdă sângerândă pe-o streaşină a sorţii preş să fie… aşteptândă! * Mi se cere, tot mai des… să-nchid ochii tot mai strâns pe-a destinului cărare să strâng urma… după plâns! * Mi se scrie, tot mai des… pe manşetă albă, rece a cămăşii ce cuminte prin foc-de-gheaţă mă petrece * Mi se pare tot mai des… că de-a surda urlă-n mine frici ce îmi despoaie blând temeri vechi ce strigă-n tine * ...

Citiți mai multe

Mi-ai răspuns, clipă, în zorii de-nceput

*** De ce-aş mai scrie de iubire? Stinsă-i vatra, pierdută prin cuvinte rătăcesc, frânturi de fericire mai roiesc ca pe la porţi cândva, uitată şatra... * De ce-ar purta un suflet bun blesteme, încuietori la porţi de ce păstrăm? când din văzduhuri doar lumină-luăm pământuri ne oferă… crizanteme! * Se sting des focuri. Jariştea din fire, cărări şerpuitoare ascunde prin păduri, pentru ce-i bun, mereu există furi, Iubirea nu-i o ţară-n părăsire!

Citiți mai multe

Faceți căutări pe acest blog